Pune o fapta buna la temelia Clinicii Nera

luni, 12 noiembrie 2012

"Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească"

Părinte Arsenie, eu cred că mânăstirile noastre au un rol extraordinar de mare în poporul românesc! A venit la mine un preot, tânăr, după ce terminase Teologia, trimis să stea două săptămâni şi să înveţe slujba Sfintei Liturghii. Părintilor, m-am ocupat de el. M-am împrietenit cu el, ca să putem discuta tot. Şi i-am spus asa: Părinte, când mă vezi pe mine la Altar că fac o miscare pe dreapta, să mă întrebi de ce am făcut-o pe dreapta şi de ce n-am făcut-o pe stânga. Eu am să-ţi explic de ce! Ori îţi spun c-am greşit, ori îţi spun eu ceva. N-o fac eu degeaba. Întreabă-mă orice!"
Şi m-am ocupat de el. Ştiti ce mi-a spus după două săptămâni? Părinte, vă mărturisesc în frica lui Dumnezeu: în patru ani de Teologie n-am învătat atât cât am învătat aici în două săptămâni!" De asta le spun la toţi: Când începeţi preoţia, nu faceţi un lucru pe care nu-l ştiţi, aşa după capul vostru. Du-te mai întâi şi-ntreabă pe cel mai bătrân!" Mai întâi de toate să ştiţi că mântuirea la Dumnezeu se capătă întrebând! Da. Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească!" Să-ntrebe. Să întrebe, pentru că, vă spun drept, părintilor, dacă ar face un preot Sfânta Liturghie cum trebuie, adică si cu trăire, să ştiţi, părintilor, că ăla, într-adevăr, capătă o libertate de preot şi dobândeşte multe suflete pentru Hristos. Asta este marea noastră misiune, părintilor! Ne-a făcut Dumnezeu preoţi! Noi suntem călugări, dar eu stau de vorbă şi cu preotii de mir. Să mântuim lumea cu orice chip! Un preot este un alt Hristos pe pământ! Liber! Gata oricând de jertfă! N-am nevoie să mă motivez, nici n-aveţi voie să mă-ntrebaţi! Ăsta-i adevărul! Pentru că: "Iată, vă dau vouă puterea de a lega si de a dezlega!" Gata! Puterea lui Hristos! Nu poate omul să dezlege. Si atunci de asta vă spun, e usor lucru să faci preotie cu dragoste! Ai vreo neputintă? Du-te si te spovedeste si rămâi mai departe pe drumul tău! Cum vă spuneam, nici o nenorocire nu înseamnă ceva. Nimic nu este pierdut atâta vreme cât credinţa-i în picioare; capul se ridică din nou şi sufletul nu abdică. Nu vă temeti, dacă aţi greşit! Întrebaţi şi intraţi în ordine imediat! Nu-mi pare rău că sunt om bătrân! Vă rog din toată inima să mă credeţi. Sunt foarte bucuros că sunt de vârsta asta, să ştiţi! Părinţilor, nu fac nimic pentru mine. Toate le fac pentru Dumnezeu şi pentru cei ce sunt ai lui Dumnezeu! Deşi de multe ori pot să fac foarte multe lucruri. Dar, am tot ce îmi trebuie, nu-mi lipseşte nimic. Dialog cu Părintele Ioanichie Bălan consemnat în cartea Ne vorbeşte Părintele Arsenie Papacioc, Editura Mănăstirea Sihăstria

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Fiti liberi sa-mi comentati gandurile